gen ” stop violentei in familie”

Nu stiu daca am dreptate sau nu! Aici depinde de fiecare in parte! E vorba de personalitatea fiecaruia, de modul de a gandi, de cum a fost invatat de parinti, de religie, de zona, de traditie. Dar, la mine, e clar! Nu cred ca noi, ca femei, ar trebui sa acceptam, sa induram bataie, jigniri, insulte si sa fim subordonate. Subordonate cui? Unui barbat! Sa ne subordonam unui om care nu e mai presus de noi cu nimic. Poate e mai presus cu masa musculara, cu nesimtirea si proasta crestere. Vad la tv tot mai multe cazuri de femei maltratate, de femei care stau langa un monstru! Ideea e, cred eu, ca ar trebui sa ”luam masuri” la prima tentativa (asta nu si daca iti place bataia). Nu trebuie sa acceptam asa ceva! Nu cred ca exista motiv pentru care o femeie trebuie sa suporte un asemenea comportament. Una dintre cele mai intalnite scuze sunt copiii. Nici aici nu sunt de acord! Trebuie sa le dai un exemplu pozitiv nu negativ. Daca fata ta vede ce induri si daca ea o sa aiba parte de aceeasi soarta o sa stea si ea sa suporte ca ” asa a facut mama”. Iar baiatul o sa-si bata sotia ca ” asa facea si tata”! O alta scuza: ” nu divortez, ce o sa zica vecina, ce o sa zica mama ca nah...ea a cheltuit bani pentru nunta si toate alea”. Nici aceasta scuza nu mi se pare credibila e in genul ” stiti...mi-am uitat caietul de teme acasa”. Nu mai merge nicio scuza! Suntem egali! Trebuie sa punem piciorul in prag si sa le aratam ca nu mai suportam nimic din cauza lor caci la urma urmei o sa ne faca sa suferim. Asta e din categoria ”nu trebuie sa ai incredere deplina in niciun baiat!”.
Trebuie sa precizez ca ma refer doar la baietii din categoria badaranilor, prostilor crescuti si fara pic de bun simt! Cei care nu se regasesc in acesta categorie trebuie sa afle ca fac parte din categoria baietilor buni:D

am cele mai tari prietene:X

am cele mai tari prietene! nu oricine vine de ziua ta, la ora 00:00 la tine, te trezeste din somn spunandu-ti ca cineva( pe care nu vrei sa-l mai vezi) te asteapta in fata portii. iar atunci cand iesi, ” ca sa rezolvi problema” le vezi pe cele mai bune prietene cu tort, pomelo, cadou si artificii, exact ca de rev! am primit un cadou deosebit pus intr-o cutie deosebita( foarte inspirat CEL care a ales-o). 14 noiembrie 00:00 am facut o constatare: am cele mai tari prietene. acum, ca sa ma simt ca la premiile Mtv: ”multumesc deliei, adrianei, ii multumesc lui claudiu ca le-a adus pe fete si ii multumesc unui baiat ascuns!” aaa, sa nu uit, fiind o fata super draguta le-am lasat sa faca o poza langa aro meu! nah...adica nu te pozezi toata ziua langa o asemenea masina:))

18!

O zi de noiembrie. O zi ca oricare alta. Soarele e trist si de pretutindeni se ridica tresariri ciudate. O zi calda. O zi in care batranii si femeile lacrimeaza amintindu-si trecutul. Dar eu de ce ma intristez? De ce imi simt sufletul plin de un simtamant necunoscut, infiorator, dulce? De ce vreau sa plang? De ce astept ceva care stiu ca nu va veni niciodata?

Realitate!

Ar trebui să scriu despre indignarea mea! Despre faptul că una dintre cele mai bune reviste, ” Dumbrava Minunată” , nu o să mai apară o dată pe lună așa cum v-am obișnuit, o să apară atunci când o să avem destul sprijin financiar. Și da!!! Nu ne dăm bătuți! Noi vrem, ne dorim cu ardoare ca revista să fie publicată!
Chiar dacă știu că trăiesc într-o țară care nu prea mai are ce oferi, sunt mândră! Sunt mândra că m-am născut in România, că la cetățenie scriu româncă! Dar, dar mă gândesc serios să emigrez. Asta este! Nu cred că acest lucru ar însemna ceva pentru conducere, nu mă consider ca fiind un om ce ar putea salva România. Ma gândesc că pleacă doctori, profesori, jurnaliști și copiii olimpici. Ne pleacă tot ce avem mai bun și mai concret. Încet încet dispare cam tot ce a făcut țara cunoscută în străinătate. Fabricile de odinioară sunt niște ruine, bucuria strângătorilor de fier vechi; spitalele în care demult se făceau operații și tratamente în premieră sunt în paragină; școlile care scoteau oameni ” pe bune” o să ajungă în curând simple locații în care tinerii vin să-și ocupe timpul liber. De ce? Pentru că poate gândesc așa: ” de ce să mă mai duc la școală când oricum nu mă angajează nimeni? ”. Sincer, la un moment dat, credeam la fel. Dar nu! Sper că toată munca depusă îmi va fi răsplătită cândva. Că țara asta va străluci din nou!
Nu-mi vine să cred că oameni care au luptat pentru democrație vin și spun, cu lacrimi în ochi, că era mai bine pe vremea comunismului. Mi-e greu să văd că țara în care m-am născut, în care părinții mei au trăit clipe de neuitat, nu mai are aceeași valoare!
Poate spuneți că nu e un subiect demn de abordat într-o revista școlară. Mie nu mi se pare! Cred că toți sau măcar majoritatea gândesc ca mine, dar poate că nu toți au curajul să spună!
Viitorul nu pare a fi roz! Dar sper că totul o să fie bine și ca odată și odată o să le povestesc nepoților mei numai lucruri frumoase despre țara în care m-am născut!

articol pentru ” Dumbrava minunata” Falticeni